Inteligența artificială începe să treacă, în România, din zona de discurs spectaculos în zona proiectelor care pot fi urmărite concret: finanțări pentru cercetare aplicată, huburi universitare, infrastructură de calcul și reguli europene care vor schimba modul în care companiile folosesc sistemele AI.
La 26 iunie 2026, tabloul nu arată ca o revoluție peste noapte, ci ca o acumulare de pași importanți. Pentru cercetători, antreprenori, firme mici și instituții publice, miza este simplă: România poate folosi AI-ul ca instrument real de dezvoltare doar dacă are oameni pregătiți, proiecte finanțate, infrastructură și reguli clare.
Finanțări noi pentru proiecte care pot ajunge în economie
Autoritatea Națională pentru Cercetare a anunțat pe 25 iunie 2026 lansarea competițiilor PED 2026 și PTE 2026, cu un buget cumulat de 134,44 milioane de lei. Cele două linii de finanțare sunt gândite pentru a susține trecerea de la rezultate de cercetare la tehnologii validate, demonstratoare funcționale, prototipuri și soluții cu potențial de utilizare economică.
Chiar dacă apelurile nu sunt dedicate exclusiv inteligenței artificiale, ele includ zona de digitalizare, industrie și spațiu, domenii în care AI-ul poate avea aplicații directe. Pentru universități, institute de cercetare și firme care dezvoltă soluții software, automatizări, analiză de date, securitate cibernetică sau sisteme inteligente, aceste competiții pot deveni o cale practică de finanțare.
PED 2026 vizează proiecte aflate într-o etapă mai apropiată de laborator, cu finanțare maximă de 750.000 de lei pe proiect. PTE 2026 merge mai aproape de transferul către companii, cu finanțare maximă de 1,5 milioane de lei. Pentru publicul larg, asta înseamnă că banii publici nu sunt direcționați doar spre cercetare teoretică, ci și spre soluții care ar putea fi testate și folosite în economie.
Hubul Român de Inteligență Artificială prinde contur
Un alt proiect relevant este Hubul Român de Inteligență Artificială, HRIA, coordonat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, în parteneriat cu universități importante din țară și IMM-uri inovatoare. Potrivit informațiilor publicate de HRIA, proiectul se derulează în perioada 2025-2029 și are o valoare totală de peste 336 milioane lei.
Direcțiile de cercetare listate de HRIA arată destul de clar unde se uită România: AI de încredere, sisteme autonome, AI în medicină, AI în securitate cibernetică și spațiu, orașe inteligente, mediu și testarea de prototipuri. Aceste zone sunt importante pentru că nu tratează inteligența artificială ca pe o simplă aplicație de generat texte, ci ca pe o infrastructură de inovare.
Pentru România, valoarea unui astfel de hub nu stă doar în cercetare, ci și în capacitatea de a conecta universitățile cu firmele. Dacă această legătură funcționează, AI-ul poate ajunge în produse, servicii publice, instrumente medicale, soluții de securitate și aplicații pentru orașe.
Black Sea AI Gigafactory: ambiție mare, dar încă în etapă de construcție
Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat în aprilie 2026 lansarea expresiei de interes pentru selectarea unui lider de consorțiu pentru proiectul Black Sea AI Gigafactory. Proiectul este prezentat ca o inițiativă strategică de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, cu relevanță națională și regională.
Este important de spus clar: la acest moment, vorbim despre o etapă de consultare și preselectare, nu despre o fabrică AI deja construită. Documentul public menționează o fază inițială orientativă de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI echivalente, dar fără design tehnic final sau angajamente ferme de finanțare în acea etapă.
Dacă proiectul va avansa, impactul poate fi semnificativ. Modelele AI performante au nevoie de putere mare de calcul, iar accesul la infrastructură poate face diferența între firme care doar folosesc instrumente străine și organizații care pot dezvolta soluții proprii.
AI Act schimbă regulile jocului pentru firme și instituții
Pe lângă finanțare și infrastructură, România trebuie să se pregătească pentru aplicarea Regulamentului european privind inteligența artificială. Comisia Europeană arată că AI Act a intrat în vigoare la 1 august 2024, iar aplicarea completă este programată, cu excepții, pentru 2 august 2026.
Pentru companiile românești, asta înseamnă că folosirea AI-ului nu va mai fi doar o decizie tehnică sau de marketing. În funcție de domeniu și de nivelul de risc, pot apărea obligații privind transparența, documentarea, supravegherea umană, calitatea datelor și protecția drepturilor fundamentale.
Cele mai atente ar trebui să fie firmele care folosesc AI în recrutare, educație, servicii financiare, identificare biometrică, infrastructură critică sau decizii care pot afecta direct viața oamenilor. Pentru utilizatorii obișnuiți, partea bună este că regulile europene urmăresc mai multă transparență și mai puțin abuz. Partea dificilă este că implementarea va cere timp, clarificări și ghiduri aplicabile în viața reală.
România are acum câteva piese importante pe masă: finanțări, huburi, proiecte de infrastructură și un cadru european care devine obligatoriu. Întrebarea următoare este dacă aceste inițiative vor fi legate între ele suficient de bine încât AI-ul să producă servicii mai bune, companii mai competitive și soluții utile pentru oameni, nu doar comunicate optimiste.
Surse folosite
Autoritatea Națională pentru Cercetare – competițiile PED și PTE 2026
Romanian Hub for Artificial Intelligence – HRIA
Autoritatea pentru Digitalizarea României – Black Sea AI Gigafactory
