Un apel fraudulos poate afișa chiar numărul real sau un număr foarte asemănător cu cel al băncii. Tehnica se numește spoofing: atacatorul falsifică identitatea afișată pe ecran pentru a câștiga încrederea victimei. Poliția Română și Asociația Română a Băncilor avertizează că simplul fapt că apare numele băncii nu dovedește că apelul este autentic.
Escrocii folosesc de obicei un pretext urgent: o plată suspectă, un credit solicitat în numele tău, blocarea contului sau nevoia de a muta banii într-un „cont sigur”. Tonul poate fi calm și profesionist, iar apelantul poate cunoaște numele, adresa ori alte informații găsite online.
„Spuneți-mi codul primit prin SMS”
Aceasta este una dintre cele mai clare întrebări de fraudă. Codurile OTP, codurile de activare și confirmările trimise prin SMS sau în aplicația bancară sunt folosite pentru autentificare ori autorizarea unei operațiuni.
Poliția Română precizează că nicio instituție oficială nu trebuie să îți solicite telefonic coduri SMS, parole sau PIN-uri.
Nu comunica un cod nici dacă apelantul spune că este necesar pentru:
- anularea unei tranzacții;
- blocarea cardului;
- verificarea identității;
- securizarea contului;
- închiderea unui credit;
- confirmarea că ești titularul.
Citește și mesajul care însoțește codul. De multe ori scrie clar că acesta nu trebuie transmis nimănui.
„Care este numărul complet al cardului și codul de pe spate?”
Banca nu ar trebui să îți solicite printr-un apel nesolicitat numărul integral al cardului, codul CVV/CVC de pe spate, PIN-ul sau codurile de autorizare a tranzacțiilor. Asociația Română a Băncilor menționează explicit că instituțiile bancare nu cer aceste informații.
Un reprezentant legitim poate folosi o procedură proprie de identificare, dar aceasta nu presupune divulgarea secretelor care permit accesul la bani. Când discuția ajunge la PIN, CVV, parola aplicației sau coduri de confirmare, închide apelul.
„Ce parolă folosiți în aplicația de banking?”
Nu oferi:
- parola aplicației bancare;
- numele de utilizator și parola pentru internet banking;
- parola emailului;
- parola managerului de parole;
- răspunsurile complete la întrebările de recuperare.
Nici angajații băncii nu au nevoie să cunoască parola ta. Dacă cineva spune că trebuie să „testeze accesul” sau să „sincronizeze aplicația”, discuția trebuie oprită.
„Instalați această aplicație ca să vă ajutăm”
O altă metodă frecventă este solicitarea instalării unei aplicații de control la distanță. Sub pretextul asistenței tehnice, escrocul poate vedea ecranul, mesajele și codurile de autorizare și poate controla telefonul sau calculatorul.
ARB descrie situații în care victimele sunt convinse să instaleze aplicații precum AnyDesk sau TeamViewer, ceea ce poate oferi atacatorului acces la aplicațiile bancare și notificările de securitate. Poliția Română recomandă să nu instalezi nicio aplicație la solicitarea telefonică a unei persoane necunoscute.
Banca nu are nevoie să controleze telefonul tău pentru a bloca un card sau pentru a verifica o tranzacție.
„Transferați banii într-un cont sigur”
Nu există motiv legitim pentru care un „angajat al băncii” să îți ceară să muți economiile într-un cont de siguranță, de verificare sau de custodie.
Poliția Română avertizează că escrocii pot cere transferuri către conturi intermediare, prezentate drept măsură de protecție. Tot instituția recomandă să nu efectuezi transferuri, să nu cumperi vouchere și să nu trimiți bani la indicația primită telefonic.
O operațiune de securitate reală este efectuată de bancă în propriile sisteme. Nu necesită ca tu să trimiți banii într-un alt IBAN.
Cum verifici apelul în mai puțin de două minute
Spune că vei reveni tu către bancă și închide conversația. Nu suna înapoi folosind numărul dictat de apelant și nu accesa un link primit în timpul discuției.
Apelează numărul oficial de pe spatele cardului, din aplicația bancară sau de pe site-ul introdus manual în browser. Poliția Română și ARB recomandă verificarea printr-un canal oficial separat, chiar dacă numărul afișat inițial părea autentic.
Nu te lăsa convins să rămâi în apel. Presiunea de tipul „nu închideți, pierdeți banii” este ea însăși un semn de alarmă.
Ce faci dacă ai oferit deja date
Contactează imediat banca prin numărul oficial și explică exact ce ai transmis: date de card, cod SMS, parolă, transfer sau acces la telefon. Cere blocarea produselor afectate și verificarea tranzacțiilor. ARB recomandă anunțarea imediată a băncii după introducerea datelor pe un canal fraudulos.
Dacă ai instalat o aplicație de control la distanță, deconectează dispozitivul de la internet și nu mai deschide aplicația bancară de pe acel aparat până când este verificat. Schimbă parolele de pe un dispozitiv sigur și verifică sesiunile active.
Păstrează numărul apelantului, ora, mesajele, IBAN-ul indicat și capturile de ecran. Dacă au fost retrași bani, contractat un credit sau folosită identitatea ta, sesizează rapid banca și Poliția.
Regula de reținut este simplă: o bancă poate să te avertizeze despre o problemă, dar nu are nevoie de PIN, CVV, parole, coduri OTP, control asupra telefonului sau transferuri într-un „cont sigur” pentru a o rezolva.
Surse folosite
- Asociația Română a Băncilor — informații despre datele și codurile pe care băncile nu le solicită clienților.
- Poliția Română — recomandări privind spoofing-ul, codurile OTP, aplicațiile de control la distanță și transferurile în „conturi sigure”.
- DNSC, Poliția Română și ARB — avertizări comune despre apelurile telefonice false care imită băncile.
- Banca Națională a României — avertizări privind tentativele de fraudă și falsificarea identității apelantului.
