Phishing-ul pe telefon nu mai vine doar prin SMS-uri scrise neglijent. Mesajul poate folosi numele unei bănci, poate anunța o plată „suspectă” și poate include un link către o pagină care copiază aproape perfect aplicația de internet banking. Alteori, un apelant pretinde că este angajatul băncii și cere un cod pentru „anularea tranzacției”.
Poliția Română include în aceeași familie de fraude emailurile false, SMS-urile de tip smishing și apelurile de tip vishing. Scopul este obținerea parolelor, datelor cardului, codurilor de autentificare sau convingerea victimei să autorizeze singură o plată.
Verificarea unui SMS suspect
Nu apăsa imediat linkul, chiar dacă mesajul invocă blocarea cardului, o plată necunoscută sau expirarea contului. Atacatorii folosesc urgența pentru a te face să reacționezi înainte să verifici.
Controlează mesajul în această ordine:
- banca menționată este una la care ai cont?
- mesajul cere autentificarea printr-un link?
- adresa linkului corespunde exact domeniului oficial?
- ți se cer numărul cardului, CVV-ul, PIN-ul, parola sau un cod SMS?
- mesajul amenință cu blocarea imediată a contului?
Smishing-ul direcționează frecvent victima către un site clonat, unde sunt cerute datele cardului și informațiile de autentificare. Poliția Română a documentat inclusiv campanii în care SMS-urile imitau mesaje bancare și conduceau la copii ale interfețelor de internet banking.
Nu verifica situația prin link. Închide mesajul și intră separat în aplicația oficială instalată pe telefon. Alternativ, sună la numărul de pe spatele cardului. Dacă nu există tranzacția anunțată și banca nu confirmă mesajul, raportează-l și șterge-l.
Cum verifici un apel „de la bancă”
Numele sau numărul afișat pe ecran nu demonstrează identitatea apelantului. Prin spoofing, infractorii pot face ca apelul să pară venit de la un număr bancar real sau foarte asemănător.
Închide imediat conversația dacă ți se solicită:
- codul OTP primit prin SMS sau aplicație;
- PIN-ul cardului;
- codul CVV/CVC;
- parola de internet sau mobile banking;
- instalarea unei aplicații de control la distanță;
- transferul banilor într-un „cont sigur”;
- confirmarea unei plăți pe care nu ai inițiat-o.
Poliția Română recomandă explicit să nu comunici telefonic parole, coduri SMS, PIN-uri sau datele cardului și să nu instalezi aplicații la cererea apelantului.
Spune simplu: „Închid și contactez eu banca prin numărul oficial.” Nu accepta să fii transferat către un alt „departament de securitate”. În unele fraude, primul apel aparent oficial este urmat de un al doilea apel de la o falsă bancă sau de la o persoană care se prezintă drept polițist.
Mesaje primite pe WhatsApp, Messenger sau alte aplicații
Un mesaj bancar trimis printr-un cont obișnuit de WhatsApp sau Messenger trebuie tratat ca suspect, mai ales când conține linkuri, solicitări de bani sau cereri de coduri.
Verifică profilul, dar nu te baza pe fotografie, nume sau logo. Acestea pot fi copiate. Nu trimite capturi din aplicația bancară și nu fotografia cardul. Nu comunica nici codul primit pentru „verificarea identității”; acel cod poate autoriza conectarea la un cont sau confirmarea unei operațiuni.
Dacă mesajul pare trimis de o persoană cunoscută care cere bani, sun-o folosind numărul salvat anterior. Contul ei de mesagerie ar putea fi compromis.
Ce înseamnă codul OTP
Codul OTP nu este o informație pe care banca trebuie să o afle de la tine. El este generat pentru autorizarea unei acțiuni concrete. Escrocul poate pretinde că îl folosește pentru anularea unei plăți, când în realitate încearcă să confirme autentificarea sau tranzacția.
Citește integral notificarea asociată. Dacă spune că autorizezi o plată, adaugi un dispozitiv sau activezi un serviciu pe care nu l-ai solicitat, refuză operațiunea și contactează banca.
Ai apăsat linkul, dar nu ai introdus nimic
Închide pagina și nu descărca fișiere. Verifică dacă browserul sau telefonul au instalat ceva, șterge eventualele descărcări necunoscute și actualizează sistemul.
Dacă ai introdus parola, datele cardului sau un cod, situația devine urgentă:
- Sună imediat banca la numărul oficial.
- Cere blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor.
- Schimbă parola serviciului bancar de pe un dispozitiv sigur.
- Schimbă parolele refolosite și la alte conturi.
- Păstrează SMS-ul, numărul, linkul și capturile de ecran.
- Raportează tentativa către DNSC prin PNRISC.
Poliția Română recomandă contactarea imediată a băncii după divulgarea datelor, pentru blocarea tranzacțiilor neautorizate. PNRISC permite raportarea incidentelor de securitate cibernetică, dar raportarea nu înlocuiește plângerea penală atunci când există prejudiciu sau fraudă.
Regula sigură este simplă: mesajul poate anunța o problemă, dar verificarea se face numai prin aplicația, site-ul sau numărul oficial al băncii, accesate separat. Niciun link și niciun apel primit nu trebuie să devină automat poarta către contul tău.
Surse folosite
- Poliția Română — recomandări pentru prevenirea phishing-ului și protejarea datelor financiare.
- Poliția Română — explicații despre smishing, site-uri bancare clonate și datele cerute fraudulos.
- Poliția Română — atacuri de tip spoofing, coduri OTP, aplicații de control la distanță și „conturi sigure”.
- Poliția Română și Asociația Română a Băncilor — avertizare privind apelurile telefonice false.
- DNSC — Platforma Națională pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică, PNRISC.
