România vorbește tot mai des despre inteligență artificială, dar 2026 este anul în care promisiunile trebuie separate de proiectele verificabile. Pentru cetățeni și firme, întrebarea importantă nu este dacă „statul folosește AI”, ci unde, cu ce date, după ce reguli și cu ce rezultate măsurabile.
Există câteva direcții publice care merită urmărite atent: Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024–2027, Cloudul Privat Guvernamental, Platforma Națională de Interoperabilitate, RO AI Factory și pregătirea României pentru aplicarea AI Act. Fiecare poate conta. Dar fiecare are nevoie de transparență, termene clare și verificare publică.
Strategia AI: documentul de bază, nu rezultatul final
România are oficial o Strategie Națională în domeniul Inteligenței Artificiale pentru perioada 2024–2027, aprobată prin HG nr. 832/2024. Strategia stabilește direcții pentru cercetare, administrație publică, economie, educație, etică și reglementare. Este un punct de plecare necesar, dar nu trebuie confundat cu implementarea efectivă.
Ce trebuie urmărit concret în 2026: dacă apar programe finanțate, ghiduri pentru instituții, proiecte-pilot publice și rapoarte de progres. O strategie fără indicatori publicați periodic rămâne doar un document frumos. Pentru public, cel mai util ar fi ca autoritățile să arate simplu: ce proiect AI există, ce problemă rezolvă, cine îl gestionează, ce date folosește și cum poate fi contestată o decizie automatizată.
Cloudul Guvernamental și interoperabilitatea: fundația, nu partea spectaculoasă
Inteligența artificială în administrație nu poate funcționa corect peste baze de date vechi, izolate și greu de conectat. De aceea, Cloudul Privat Guvernamental este un proiect-cheie. ADR îl descrie ca infrastructură pentru digitalizarea serviciilor publice, reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.
La fel de importantă este Platforma Națională de Interoperabilitate, adică mecanismul prin care instituțiile ar trebui să poată schimba date între ele, legal și controlat. În mai 2026, ADR a anulat procedurile de achiziție pentru această platformă, invocând probleme în procedură, iar proiectul ar trebui urmărit mai departe pentru relansare. Este o piesă critică: fără interoperabilitate, AI-ul public riscă să lucreze cu date incomplete sau să dubleze birocrația în loc să o reducă.
RO AI Factory: proiect important pentru cercetare și firme
Un proiect nou care merită urmărit este RO AI Factory, selectat în rețeaua europeană EuroHPC AI Factories. Potrivit EuroHPC, proiectul din România este coordonat la București de ICI București și Universitatea Politehnica din București, cu parteneri din zona academică, cercetare, IMM-uri și huburi digitale.
De ce contează? Pentru că RO AI Factory ar trebui să ofere acces la infrastructură, servicii și training pentru startup-uri, IMM-uri, cercetare și sector public. Cu alte cuvinte, nu este doar un „calculator mare”, ci poate deveni o poartă prin care firmele românești testează modele AI, prototipuri și aplicații fără să depindă exclusiv de platforme externe.
Ce trebuie urmărit: când devine funcțional, cine poate aplica, care sunt criteriile de acces, ce costuri există, ce proiecte sunt acceptate și dacă rezultatele sunt publicate transparent.
AI Act: 2026 aduce reguli mai clare
La nivel european, AI Act a intrat în vigoare în 2024 și se aplică treptat. Comisia Europeană arată că regulamentul devine, în principiu, pe deplin aplicabil din 2 august 2026, cu unele excepții și perioade diferite pentru anumite sisteme. Pentru România, asta înseamnă că instituțiile și firmele care folosesc AI trebuie să se uite mai serios la risc, transparență, supraveghere umană și documentație.
Pentru cetățean, regula de bază este simplă: când un sistem AI este folosit în zone sensibile — angajare, educație, servicii publice, creditare, sănătate sau acces la beneficii — trebuie să existe explicații clare, responsabil uman și căi de contestare. AI-ul nu ar trebui să fie o cutie neagră care decide fără control.
Ce lipsește încă
România nu duce lipsă de idei, ci de execuție vizibilă. Lipsesc, în multe zone, date publice curate, inventare ale sistemelor AI folosite de instituții, audituri independente, reguli clare pentru achiziții AI și educație digitală pentru funcționari și cetățeni.
Raportul Digital Decade 2026 al Comisiei Europene arată că România trebuie privită realist în contextul transformării digitale, nu doar prin prisma anunțurilor optimiste. Iar raportul Digital Decade 2025 sublinia deja probleme persistente la competențele digitale de bază și la serviciile publice digitale.
În 2026, proiectele AI ale statului ar trebui urmărite cu o întrebare simplă: produc un serviciu mai rapid, mai corect și mai ușor de folosit? Dacă răspunsul nu poate fi măsurat, proiectul nu este încă matur. Pentru România, inteligența artificială poate deveni utilă doar dacă vine la pachet cu infrastructură solidă, reguli clare, protecția datelor și respect pentru cetățean.
