Un site profesionist, câteva recenzii pozitive și un profil LinkedIn nu demonstrează automat că o firmă este legitimă. Elementele vizibile pot fi copiate, conturile pot fi create recent, iar datele juridice pot aparține unei alte societăți.
O verificare OSINT responsabilă înseamnă să compari informații publice din mai multe surse, fără să ocolești setări de confidențialitate și fără să colectezi date personale inutile. Scopul nu este să investighezi oamenii din companie, ci să verifici dacă identitatea comercială, domeniul și activitatea publică sunt coerente.
Notează afirmațiile făcute de companie
Înainte să cauți în registre, deschide site-ul și extrage într-un document:
- denumirea juridică;
- CUI-ul;
- numărul din Registrul Comerțului;
- sediul declarat;
- telefonul și emailul;
- anul începerii activității;
- serviciile oferite;
- numele reprezentanților;
- domeniul și conturile sociale.
Nu porni de la presupunerea că toate sunt adevărate. Acestea sunt afirmațiile pe care urmează să le compari.
Dacă site-ul afișează doar un brand, fără denumirea firmei, CUI și date clare de contact, nu înseamnă automat că este fraudulos. Înseamnă însă că verificarea este incompletă și nu ar trebui să trimiți bani sau documente până când comerciantul nu este identificat.
Verifică existența și situația firmei
Pentru o societate din România, începe cu Oficiul Național al Registrului Comerțului. Certificatul constatator ONRC poate prezenta starea la zi a firmei și informații precum denumirea, numărul de ordine în registru, codul unic de înregistrare, sediul și activitățile autorizate. ONRC oferă și rapoarte istorice cu înregistrările efectuate în dreptul unei firme.
Compară datele găsite cu informațiile de pe site, ofertă și factură. Denumirea, CUI-ul și contul bancar trebuie să aparțină aceleiași entități sau relația dintre ele trebuie explicată clar.
Verifică separat registrele ANAF. Poți controla dacă societatea este înregistrată în scopuri de TVA și dacă apare în registrul contribuabililor inactivi sau reactivați. Un statut fiscal nu îți spune dacă serviciul va fi bun, dar te ajută să depistezi neconcordanțe importante.
Pentru colaborări mari, verifică și informațiile publice despre insolvență. ONRC oferă acces la date din registrele de insolvență, inclusiv denumirea debitorului, CUI-ul și informații despre dosar.
Analizează domeniul companiei
Pentru un domeniu .ro, folosește serviciul WHOIS al RoTLD, registrul oficial pentru domeniile românești. Acesta permite verificarea statusului domeniului, iar pentru deținătorii persoane juridice pot fi afișate date publice despre titular.
Pentru .com, .net și alte extensii generice, folosește instrumentul ICANN Lookup, care afișează datele de înregistrare disponibile public. Unele informații pot fi ascunse din motive de confidențialitate, deci lipsa numelui titularului nu este singură o dovadă de fraudă.
Uită-te la:
- data aproximativă a înregistrării;
- registrar;
- statusul domeniului;
- serverele DNS;
- coerența dintre titular și companie.
Dacă firma susține că activează online de zece ani, dar domeniul a fost creat foarte recent, cere o explicație. Poate fi un rebranding legitim, dar afirmația trebuie verificată prin alte surse.
Consultă arhiva web
Wayback Machine permite căutarea versiunilor arhivate ale unui site și filtrarea după perioade. Folosește instrumentul pentru a vedea dacă domeniul a avut anterior altă activitate, alt proprietar aparent sau alte date de contact.
Compară versiunile vechi cu site-ul actual:
- firma și-a schimbat numele?
- serviciile s-au schimbat brusc?
- datele juridice au fost înlocuite?
- domeniul a fost folosit anterior pentru altă industrie?
- există un istoric real al activității declarate?
Lipsa arhivelor nu dovedește că site-ul este fals. Unele pagini nu sunt capturate sau blochează arhivarea. Arhiva este un indiciu, nu verdictul final.
Verifică recenziile, nu doar media stelelor
Caută numele comercial, denumirea juridică, domeniul și numărul de telefon. Verifică recenziile pe mai multe platforme și urmărește tiparele.
Fii atent la:
- multe recenzii publicate într-un interval foarte scurt;
- formulări aproape identice;
- profiluri fără altă activitate;
- recenzii perfecte care nu menționează serviciul cumpărat;
- reclamații repetate despre plăți, livrare sau lipsa răspunsului.
Citește și răspunsurile companiei. Un răspuns calm, specific și verificabil este mai credibil decât amenințările, insultele sau mesajele copiate. Recenziile negative nu demonstrează singure o fraudă, după cum nici cele pozitive nu garantează legitimitatea.
Compară prezența socială cu activitatea declarată
Verifică data primelor postări, frecvența, comentariile, persoanele care interacționează și legăturile către site. Uită-te dacă pagina socială trimite spre același domeniu și folosește aceleași date de contact.
Un profil cu mii de urmăritori, dar fără comentarii reale, postări vechi sau activitate coerentă, trebuie verificat suplimentar. Caută și angajații declarați pe LinkedIn, însă nu contacta rude, nu folosi identități false și nu încerca să accesezi conturi private.
Scrie concluzia ca nivel de risc
La final, nu nota doar „firmă reală” sau „firmă falsă”. Folosește trei niveluri:
Risc redus: date juridice coerente, domeniu și istoric compatibile, contact funcțional, reputație verificabilă.
Necesită clarificări: domeniu recent, informații incomplete, schimbări de identitate sau recenzii neconcludente.
Risc ridicat: CUI aparținând altei firme, solicitări de plată către persoane necunoscute, adresă falsă, domeniu fără legătură cu societatea sau promisiuni contrazise de sursele oficiale.
O verificare OSINT bună nu se bazează pe un singur rezultat. Domeniul, firma, reputația, istoricul și prezența socială trebuie să spună aceeași poveste.
Surse folosite
- Oficiul Național al Registrului Comerțului — informații despre firme, certificate constatatoare, rapoarte istorice și registrele de insolvență.
- ANAF — registrul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA și registrul contribuabililor inactivi sau reactivați.
- RoTLD — serviciul WHOIS și verificarea statusului domeniilor
.ro. - ICANN — instrumentul oficial pentru consultarea datelor publice de înregistrare a domeniilor.
- Internet Archive — Wayback Machine și instrucțiunile pentru consultarea versiunilor arhivate ale site-urilor.

















































