Dacă ai văzut un magazin „perfect” într-o reclamă și totul pare în regulă la prima vedere, tocmai aici apare problema. În 2026, magazinele online false nu mai arată neapărat ieftin sau neglijent. Multe sunt promovate prin reclame pe platforme mari, folosesc imagini curate, texte credibile și trec utilizatorul prin mai multe redirecționări până la o pagină finală care pare legitimă. Tocmai de aceea, verificarea domeniului final și a eventualelor domenii intermediare a devenit un pas simplu, dar esențial.
Europol avertizează că infractorii folosesc conturi false de social media și reclame pentru a atrage victime către site-uri ilicite, adesea prin oferte-fulger și reduceri greu de ignorat. Primul semn de întrebare rămâne același: dacă prețul pare prea bun ca să fie adevărat, de obicei nu este.
În practică, capcana începe din reclamă. Dai click pe un anunț pentru un produs popular, iar browserul nu ajunge imediat pe magazinul afișat. Treci, uneori fără să observi, prin unul sau mai multe domenii intermediare. Acestea pot fi pagini de tracking, redirectori sau site-uri create doar pentru a împinge traficul spre magazinul fals. Nu toate redirecționările sunt malițioase, dar pentru utilizatorul obișnuit ele devin un risc atunci când ascund domeniul real până în ultima clipă.
Cum urmărești sigur acest traseu fără să te expui inutil? În primul rând, nu introduce date personale sau bancare imediat după ce ai ajuns din reclamă pe pagina de produs. Uită-te mai întâi la bara de adrese și citește cu atenție domeniul final, nu doar numele brandului din designul paginii. Dacă ai observat că s-au încărcat pe drum domenii necunoscute, cu nume ciudate, combinații de litere fără sens sau extensii neobișnuite, oprește-te.
Un alt test util este să ieși din reclamă și să cauți manual magazinul sau brandul în browser, apoi să compari domeniul oficial cu cel la care ai fost trimis. Europol recomandă să verifici sursa oficială și să fii atent la mici diferențe din URL: litere înlocuite, cifre în plus, cuvinte precum „offer”, „discount”, „original” sau „genuine” lipite de numele unui brand. Tot aici intră și domeniile înregistrate recent, cele din altă țară decât piața vizată sau site-urile scrise în română, dar găzduite pe domenii care nu au nicio legătură cu comerciantul.
La fel de important: HTTPS nu este o garanție că magazinul este legitim. Un site fraudulos poate avea conexiune securizată și totuși să fie creat pentru a fura bani sau date. De aceea, verifică și restul semnelor de credibilitate: pagină reală de contact, nume de firmă, adresă, telefon, politică de retur, termeni și condiții, politică de confidențialitate. Dacă există doar un formular vag de contact, dacă textul are greșeli evidente sau dacă site-ul pare neterminat, acestea sunt semnale de alarmă.
Reclamele care duc spre magazine false mizează și pe presiune: „stoc limitat”, „doar azi”, „ultimele minute”. Exact aici trebuie să încetinești. Europol recomandă să privești cu suspiciune cererile urgente și mesajele neașteptate. Dacă reclama te împinge să plătești rapid, fără timp de verificare, fă exact opusul: oprește-te, notează URL-ul, verifică brandul din surse oficiale și caută recenzii din mai multe locuri, nu doar din pagina respectivă.
Mai există un detaliu ignorat des: reclama poate folosi un nume de magazin curat, dar linkul real să ducă într-un lanț de adrese care nu au nicio legătură clară cu acel brand. Dacă vezi că destinația finală diferă puternic de numele comerciantului, dacă domeniul pare generat automat sau dacă pagina se deschide prin mai multe salturi neclare, nu continua cumpărarea. În astfel de cazuri, cea mai sigură variantă este să închizi pagina și să intri manual pe site-ul oficial, tastat de tine sau găsit prin căutare directă.
La plată, regula de siguranță rămâne simplă: evită transferul bancar către un vânzător necunoscut. Europol arată că, dacă plătești cu cardul, poți avea mai multe șanse să ceri ajutor băncii decât în cazul unui transfer direct. În plus, nu salva automat datele cardului pe un site nou doar pentru că ți se promite o reducere suplimentară.
Dacă ai dubii, cea mai sigură alegere este să abandonezi comanda. Iar dacă ai plătit deja și bănuiești că ai ajuns pe un magazin fals, contactează imediat banca, păstrează confirmările, capturile și corespondența, apoi raportează cazul autorităților. În fața reclamelor care ascund redirecționări și domenii intermediare, reflexul corect nu este graba, ci verificarea calmă a adresei reale la care ai ajuns.
