Telefonul sună, iar persoana de la celălalt capăt se prezintă drept inspector ANAF. Îți spune că există o neregulă fiscală, o verificare urgentă sau o problemă legată de firmă. Cunoaște poate numele unui inspector real și câteva date publice, vorbește sigur pe el și încearcă să transforme conversația într-o urgență.
Acesta este scenariul unor fraude de tip vishing – phishing realizat prin voce. Pe 17 aprilie 2026, ANAF a avertizat din nou asupra apelurilor frauduloase în care persoane rău-intenționate folosesc identitatea unor inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală pentru a obține informații personale și bancare. Instituția a precizat clar că inspectorii Antifraudă nu solicită telefonic astfel de date.
Un apel convingător nu este neapărat autentic
Escrocul poate folosi numele unei persoane care lucrează în instituție, informații despre firmă sau date găsite în surse publice. Faptul că știe cum te numești, ce companie administrezi sau la ce administrație fiscală ești arondat nu demonstrează că este angajat ANAF.
Nici numărul afișat pe ecran nu este o garanție. Prin spoofing telefonic, identitatea apelantului poate fi falsificată, astfel încât să apară un număr românesc sau chiar unul care seamănă cu numărul unei instituții. Poliția Română avertizează că această tehnică este folosită pentru a crea încredere și pentru a convinge victimele să ofere coduri, parole ori informații financiare.
Nu continua conversația doar pentru că apelul pare să vină dintr-o sursă legitimă. Închide și verifică separat.
Ce informații nu trebuie comunicate într-un apel nesolicitat
În avertizarea sa, ANAF precizează că inspectorii Antifraudă nu cer telefonic date personale sau financiar-bancare. În practică, asta înseamnă că nu trebuie să comunici unui apelant necunoscut:
- datele complete ale cardului, data expirării și codul CVV;
- PIN-ul cardului sau parola aplicației bancare;
- codurile primite prin SMS ori generate de aplicațiile de autentificare;
- parole pentru email, Spațiul Privat Virtual sau alte conturi;
- copii ale actelor de identitate trimise prin WhatsApp;
- informații care permit autorizarea unei plăți sau resetarea unui cont.
Poliția Română recomandă să nu fie furnizate telefonic parole, coduri SMS, PIN-uri, date ale cardului sau alte informații de autentificare. Instituțiile nu au nevoie de aceste elemente pentru a verifica o situație administrativă.
Un apelant fals poate cere și instalarea unei aplicații de control la distanță, deschiderea unui link, mutarea banilor într-un cont „protejat” sau efectuarea unui transfer pentru „verificare”. Nu accepta niciuna dintre aceste cereri.
Cum verifici dacă solicitarea este reală
Încheie apelul fără să intri într-o dispută. Nu folosi numărul oferit de apelant și nu apăsa automat butonul de reapelare. Introdu manual numărul oficial ANAF sau caută datele de contact direct pe portalul instituției.
Pentru asistență fiscală, ANAF publică numărul unic de Call Center 031.403.91.60. Poți folosi și formularul oficial de contact. Dacă ai cont în Spațiul Privat Virtual, verifică mesajele și documentele disponibile acolo. ANAF pune la dispoziție inclusiv un serviciu pentru verificarea autenticității și integrității documentelor electronice emise prin SPV.
O verificare sigură înseamnă să pornești tu contactul printr-un canal publicat oficial, nu să continui traseul indicat de persoana care te-a sunat.
Semnele clasice ale unei tentative de fraudă
Presiunea este principalul instrument. Apelantul poate spune că ai doar câteva minute, că va începe imediat un control, că îți vor fi blocate conturile sau că nu ai voie să discuți cu contabilul, banca ori familia.
Poate încerca să te transfere către un presupus polițist, funcționar bancar sau superior. Mai multe persoane implicate în apel nu înseamnă că situația este reală. Poate fi doar o scenetă bine pregătită.
Un inspector real nu trebuie să te împiedice să verifici identitatea lui prin canalele instituției. Dacă interlocutorul devine agresiv când spui că vei suna la ANAF, ai încă un motiv să închizi.
Ce faci dacă ai oferit deja informații
Dacă ai comunicat date bancare sau ai autorizat o operațiune, contactează imediat banca folosind numărul oficial. Cere blocarea cardului sau a accesului compromis. Schimbă parolele importante de pe un dispozitiv sigur și activează autentificarea în doi pași.
Păstrează numărul afișat, ora apelului, mesajele, documentele și orice instrucțiune primită. Raportează tentativa Poliției Române și, dacă sunt implicate elemente de fraudă cibernetică, transmite incidentul către DNSC prin platforma națională PNRISC.
În cazul apelurilor false „de la ANAF”, regula este ușor de reținut: nu oferi date sensibile, nu transfera bani și nu verifica instituția prin datele primite chiar de la apelant. Închide telefonul și pornește tu verificarea oficială.
Surse folosite
Agenția Națională de Administrare Fiscală – avertismente privind apelurile frauduloase și canalele oficiale de contact
Poliția Română – recomandări privind fraudele de tip vishing și spoofing
DNSC – platforma națională de raportare a incidentelor PNRISC
Siguranța Online – ghiduri de protecție împotriva apelurilor și solicitărilor frauduloase
